Cautand sensul vietii, nu ai sa-l gasesti pe asfalt. Il vei gasi acolo unde jegul urban devine imaginatie si se transforma in culoriile sufeltului tau.
Doi fericiti cu ochi albastri, sclipind de fericire, umbland prin pustiul strazii , legati cu doua maini impreunate, cautand sensul vietii in iubirea lor , unul fata de celalalt, fata de tot ce ii inconjoara...
Lumina emanata de energia celor doi intr-un intreg, retuseaza alb-negrul trist al serii cu incredibila eleganta a muzicii ce le sta pe buze...
In urma lor lasa un aer de primavara, alungand atmosfera bacoviana, si opresc descompunerea inceata a timpului, cu sunetul sarutului lor amplificat de linistea noptii.
Si Luna ii vegheaza, zambind si norii dispar, iar lacrimile de ploaie sfioase, nu se ating de obrajii lor fericiti, simtindu-se nedemne.
Si linistea se lasa in urma lor, timpul oprit nu mai face niciun pas. In casa veche si obosita de pe strada magica, o camera intunecata, mirosind a mucegai , astepta salvarea lor. Asteapta ca sufletele lor sa se odihneasca aici , caci prezenta lor, are sa insufleteasca pana si trandafirul ofilit din glastra prafuita de pe biroul vechi...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu