Da, ati inteles bine, copilul Lunii are nevoie de defibrilatoare. Inima ei nu se mai aude, pulsul abia se mai simte, sufletul ei sta langa trupul sau, visand la Luna, iar ea devenind din ce in ce mai rece.
Expeditia fatala, catre regasirea sufletului a starnit o ura nebuna intr-o persoana din partea cealalta a lumii, care intr-un final a comis o crima din dragoste. A omorat sufletul cu tot cu imbratisarile si iubirea ce o dadea.
Si singurul gand al copilului lunii nu este decat un gand efemer. Ea moare, dar gandurile sale sunt in cu totul alta parte.
Langa ea sta scris cu cerneala invizibila, pe un pergament rupt in bucatele : "Copil zgarcit, copil urat, nu meriti nici un cant./ Nu meriti nici iubirea mea, / Nici imbratisarea mea. / Dispari din ochii mei, / Un simplu muritor,/ Caci viata mea -i aici, / Si nu acolo. / Te dispretuiesc,/ Am profitat de iubirea ta, / Acum pleaca pe veci, / Ca nu vei fi a mea !
Aceasta incantatie, spusa cu cea mai mare ura, aproape a omorat copilul, ramas fara iubire, asa ca , zacand pe trotuarul umed, negru, luminat de lumina Lunii, strig catre tine, suflet meschin, defibrilatoarele , te rog !
Un comentariu:
D-aia nu ma incred eu in dragoste! Pt ca toti pana la urma se decid ca s-au inselat in privinta sentimentelor lor si isi cer scuze ca au fost in viata ta, de parca un suflet ranit se vindeca cu un simplu 'Imi pare rau'! >.<
Trimiteți un comentariu