Durere si chin, asa se numeste esenta unei note muzicale, un ocean de sentimente intr-o singura sectiune muzicala, intr-o seara petrecuta pe balconul supra aglomerat de constiinte si prea multe priviri catre cerul instelat dintr-un oras suprapoluat.
Prea multe momente de "staccato", cu dorinte de "legato", intr-un singur gand. Sunete unele peste altele, etaje intregi de imaginatie intr-o singura dorinta.
Castile, simbol contemporan al infinitului universului creat printr-un singur sunet, sunet ce creeaza un abstract al unei intregi povesti.
Frecvente inalte pe un coridor pustiu, intunecat, se impregneaza in minte, reusesc sa te alinieze si sa te conduca ca un somnambul catre propriile vise.
Cauti sa ajungi in acel loc unde constiinta universala se aliniaza in plan material, unde sufletele nu exista ci doar o mare de spirite intr-un intreg legat prin frecvente.
Muzica te insufleteste si te atrage ca intr-un vartej spre ceea ce trebuie sa fii....
Si acum incepe calatoria catre....
joi, 4 iulie 2013
duminică, 2 iunie 2013
luni, 27 mai 2013
Lacat la gura
duminică, 19 mai 2013
Mesaje in stare delta ...
Ma gandesc la tine, imi amintesc totul de parca s-a fi intamplat ieri.
Nu stiu cum se intampla, dar desi suntem atat de departe unul de celalalt, te simt atat de aproape de mine, te simt in sufletul meu ca si cand nimic nu s-ar fi schimbat in toti acesti ani. Savurez aceste momente ca atunci cand le savuram impreuna.Zilele de atunci parca erau mai frumoase, pana si ploaia era mai tandra cu pielea mea cand te stiam langa mine, spirijinul meu, mentorul meu, eroul meu, tata...
Aceste momente sunt semne care vor sa imi arate ca timpul a trecut si ca nu mai esti aici. E acelasi sentiment pe care il ai cand ti se smulge un pansament de pe piele sau esti cusut pe viu. Odata cu tine am pierdut siguranta si linistea...odata cu tine am pierdut rutina aia pe care o iubeam, intamplator....
Adesea ma gandesc...si daca...?
Si daca... [...]
Nu stiu cum se intampla, dar desi suntem atat de departe unul de celalalt, te simt atat de aproape de mine, te simt in sufletul meu ca si cand nimic nu s-ar fi schimbat in toti acesti ani. Savurez aceste momente ca atunci cand le savuram impreuna.Zilele de atunci parca erau mai frumoase, pana si ploaia era mai tandra cu pielea mea cand te stiam langa mine, spirijinul meu, mentorul meu, eroul meu, tata...
Aceste momente sunt semne care vor sa imi arate ca timpul a trecut si ca nu mai esti aici. E acelasi sentiment pe care il ai cand ti se smulge un pansament de pe piele sau esti cusut pe viu. Odata cu tine am pierdut siguranta si linistea...odata cu tine am pierdut rutina aia pe care o iubeam, intamplator....
Adesea ma gandesc...si daca...?
Si daca... [...]
vineri, 10 mai 2013
Atemporal...
Speram sa raman puternica si sa fiu fericita pentru ce urma sa vad... dar parca rana se adanceste si durerea devine surda...din ce in ce mai patrunzatoare pe masura ce timpul trece.
Conexiunile temporale legate de ... tine si de oamenii din jurul meu imi preseaza sufletul si durerea devine claustrofobica... devine nebuna...
Speram sa merg mai departe cu capul sus si umerii drepti, speram ca tot ce a urmat dupa asta mi-a schimbat viata in bine... nu stiu, dar cand ma uit in spate, ma vad ca intr-o sfera atemporala si totul din jurul meu merge mai departe... fara mine..fara tine...
Cred ca toti suntem sfere atemporale devenite independente unele de celelalte dar urmarindu-ne treptat, treptat cum ne indepartam... fiecare pe calea sa...
Imi aprind cigareta mecanic, incerc sa imi iau gandul de la asta si sa revin la realitatea mea...
joi, 18 aprilie 2013
O umbra a trecutului meu
Adesea stau in liniste si intuneric, ascultandu-mi doar respiratia ce suna ca un cant.
Lumina Lunii imi este ca o lumanare ce ma ghideaza prin intunericul sufletului meu. Inchid ochii, respir adanc si ii deschid ascultandu-mi in continuare respiratia. Vad o umbra langa biblioteca pe care o ignor crezand ca este umbra mea miscanda de farurile unei masini. Apoi , umbra se divide in 6 si se apropie spre mine, iesind de pe pereti. Cand umbrele nasului meu si ale unei umbre aproape se ating, o recunosc si speriata ma dau un pas in spate, incercand sa imi dau seama daca nu este imaginatia mea. Trec cateva minute in care parca m-am oprit in timp si in final realizez ca nu visez, imaginatia nu imi joaca feste. Am reusit sa iau contact cu lumea nevazuta.
Incantata, speriata si curioasa,ma indrept spre umbra care arata ca o gaura neagra in univers si deodata ma vad absorbita de ea. In incercarea mea de a nu ma panica, realizez ca incearca sa imi arate ceva prin ochii ei. Ma duce in multe locuri cunoscute de amandoi si imi dau seama, ca tot ce vrea sa imi transmita este iubire.
Lumina Lunii imi este ca o lumanare ce ma ghideaza prin intunericul sufletului meu. Inchid ochii, respir adanc si ii deschid ascultandu-mi in continuare respiratia. Vad o umbra langa biblioteca pe care o ignor crezand ca este umbra mea miscanda de farurile unei masini. Apoi , umbra se divide in 6 si se apropie spre mine, iesind de pe pereti. Cand umbrele nasului meu si ale unei umbre aproape se ating, o recunosc si speriata ma dau un pas in spate, incercand sa imi dau seama daca nu este imaginatia mea. Trec cateva minute in care parca m-am oprit in timp si in final realizez ca nu visez, imaginatia nu imi joaca feste. Am reusit sa iau contact cu lumea nevazuta.
Incantata, speriata si curioasa,ma indrept spre umbra care arata ca o gaura neagra in univers si deodata ma vad absorbita de ea. In incercarea mea de a nu ma panica, realizez ca incearca sa imi arate ceva prin ochii ei. Ma duce in multe locuri cunoscute de amandoi si imi dau seama, ca tot ce vrea sa imi transmita este iubire.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)