Nu stiu cum se intampla, dar desi suntem atat de departe unul de celalalt, te simt atat de aproape de mine, te simt in sufletul meu ca si cand nimic nu s-ar fi schimbat in toti acesti ani. Savurez aceste momente ca atunci cand le savuram impreuna.Zilele de atunci parca erau mai frumoase, pana si ploaia era mai tandra cu pielea mea cand te stiam langa mine, spirijinul meu, mentorul meu, eroul meu, tata...
Aceste momente sunt semne care vor sa imi arate ca timpul a trecut si ca nu mai esti aici. E acelasi sentiment pe care il ai cand ti se smulge un pansament de pe piele sau esti cusut pe viu. Odata cu tine am pierdut siguranta si linistea...odata cu tine am pierdut rutina aia pe care o iubeam, intamplator....
Adesea ma gandesc...si daca...?
Si daca... [...]
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu