Frica motivatoare

Te simti singur, echilibrul tau pare sa o fi luat-o razna complet. Si atunci iti dai seama ca desi esti cel mai vulnerabil, pierdut si nimic din ce ti s-a intamplat pana acum nu poate fi mai rau, te simti liber. Iti permiti sa te simti liber caci este singurul lucru ce ti-a mai ramas. Ciudat, dar in momentul in care esti cuprins de frica, ea devine ca un ultimatum pentru tine si curajul te cuprinde.

Realizezi ca tot ce s-a intamplat pana acum, a fost doar o ratacire, plina de frici, de oameni care nu merita oricat de mult ai incerca sa nu ii discreditezi, de-a incerca sa le dai o sansa, lasand de la tine, conversatii, ore pierdute, suflet si spirit. Toate astea nu sunt decat lectii, scantei care trebuie sa te creasca, sa te faca sa  simti ca oricat de frica ti-a fost de anumite lucruri, nu scapi si in final, frica, trebuie sa te motiveze, sa te faca sa te ridici din praf, sa te scuturi, sa tragi o injuratura adevarata si sa pleci, fara sa te uiti inapoi.

Frica motivatoare, te face sa gresesti, dar in acelasi timp iti scoate in cale ce ar fi trebuit sa vezi de la inceput. Ce trebuia sa faci si nu ai facut, ce ai facut si nu era nevoie, cine merita si cine nu, ce merita si ce nu.


Am uitat o invatatura foarte importanta despre viata si anume ... Ca e scurta, a naibii ! Si nu trebuie sa pierzi timp pretios cu lucruri care nu te fac fericit, punct.

Asa ca, so long... sunt altcineva. Maine poate o sa fiu o cu totul alta persoana. Atat timp cat ma accepti asa cum sunt, atat timp cat iti deschizi sufletul si imi arati ca meriti, suntem ok. Daca nu, fuck you si i don't care.