joi, 29 decembrie 2011

Defibrilatoare va rog....


Da, ati inteles bine, copilul Lunii are nevoie de defibrilatoare. Inima ei nu se mai aude, pulsul abia se mai simte, sufletul ei sta langa trupul sau, visand la Luna, iar ea devenind din ce in ce mai rece.
Expeditia fatala, catre regasirea sufletului a starnit o ura nebuna intr-o persoana din partea cealalta a lumii, care intr-un final a comis o crima din dragoste. A omorat sufletul cu tot cu imbratisarile si iubirea ce o dadea.
Si singurul gand al copilului lunii nu este decat un gand efemer. Ea moare, dar gandurile sale sunt in cu totul alta parte.
Langa ea sta scris cu cerneala invizibila, pe un pergament rupt in bucatele : "Copil zgarcit, copil urat, nu meriti nici un cant./ Nu meriti nici iubirea mea, / Nici imbratisarea mea. / Dispari din ochii mei, / Un simplu muritor,/ Caci viata mea -i aici, / Si nu acolo. / Te dispretuiesc,/ Am profitat de iubirea ta, / Acum pleaca pe veci, / Ca nu vei fi a mea !

Aceasta incantatie, spusa cu cea mai mare ura, aproape a omorat copilul, ramas fara iubire, asa ca , zacand pe trotuarul umed, negru, luminat de lumina Lunii, strig catre tine, suflet meschin, defibrilatoarele , te rog !

vineri, 23 decembrie 2011

Incredible ...


Ce incantare, ce splendid, esti cea mai frumoasa iluzie de pana acum! Ce fac este inutil caci calea mea spre tine este gravata in destin, ma apropii din ce in ce mai tare. Inima mea pulseaza din ce in ce mai tare.... esti ca o "Morgan le Fay" si tot ce pot face este sa ma obisnuiesc cu existenta ta.
Simt jocul dintre noi, ca la o petrecere regala, cu masti, intr-un palat mare, iar ochii nu tradeaza niciodata iubirea.
Si esti o iluzie.... o superba, incantatoare, iluzie...
Hm.... dar daca, printr-o intamplare nebuneasca a zodiilor, a destinului si a legii porcariei universale, ne intalnim , puf si luna si stelele, vorbesc pentru noi, iar noi doi ne privim prin ochii marii si ne vorbim prin sunetul muzicii, iar mainile le impreunam fara un cuvant , si pornim la drum pana cand totul se va destrama?

marți, 20 decembrie 2011

Copilul Lunii fuge la Sighisoara...


Dupa seri si zile in care Copilul Lunii nu a reusit altceva decat sa isi miste trupul de ici pe colo, a luat hotararea suprema sa plece la Sighisoara sau macar sa viseze la plecarea sa.
Sa se plimbe printre strazile inguste, sa se intoarca in timp, sa simta mirosul vinului fiert din carciuma de langa biserica, sa vegheze in noptile pustii de Decembrie asupra orasului alaturi de Luna.
Sa auzi tobosarul cetatii cantand la ivirea zorilor, zgribulit si obosit, sa simti miroul iernii si sa te intorci in camera cu miros de mucegai si tigari si sa te trantesti in pat sa iti spui, singur, La multi ani! a mai trecut un revelion ......

duminică, 18 decembrie 2011

Self levels


Self levels

Asteptand fulgii de nea ....


Obraji rosi, ochi inlacrimati de frig si Luna in miezul noptii. Asa pleaca mica fetita in cautarea fulgilor de nea... Merge peste tot si asteapta minunea aceasta a naturii in noaptea mortii sufletului ei.
In sufletul fierbinte de durere cauta fulgii de nea, care sa se topeasca pe el, in cimitirul de la coltul ratiunii. Dorinta e mare, eternitatea e departe, asteapta mesaje de dincolo.
Un fulg de nea se pregateste sa o viziteze, iar rabdarea micii copile a Lunii cedeaza, incet, incet. Abia asteapta sa se piarda in multimea de fulgi, in final devenind si ea cu ei, un fulg plutitor pe aripile atmosferei, inchizand ciclul ninsorii si devenind mocirla, iar atunci sa se faca zi din nou, din zi sa fie tot zi, caci acesta -i cantul sufletului sau, pierdut printre crucile vechi ale cimitirului in care numai o cruce o recunoaste. Si Luna varsa a ei lacrima, intr-un fulg caci copilul Lunii a adormit, iar din cenusa sa, o fiinta speciala se va inchina, din nou, Lunii si Pamantului etern.
Si apoi se va face primavara...

marți, 13 decembrie 2011

Raspuns

" Am sa raspund tutror care ma intreaba de ce fumez : Fumez pentru ca asa pot pastra memoria tatalui meu vie " ( Si nu, nu e o scuza !! )

Acuzare...

Singurul motiv pentru care poti sa acuzi copilul Lunii este ca ii pasa prea mult, dar nu poti sa o acuzi de dispret, ignoranta si ura, dar viciile obisnuite ale umanului, o ating pe aceasta mica suferinda, care se cufunda in durerea ei, incercand sa o amorteasca cu orice pret.
Cumplit este modul in care denatureaza lucrurile, cumplita este dragostea neimpartasita, veninul ignorantei o cuprinde si ii provoaca intr-un final ura.
Luna, sprijinul ei, e pe punctul de a ceda presiunii, lanturile echilibrului sunt in pragul de a fi rupte si ce urmeaza ? Iadul ?
Copil al Lunii, revino-ti si vino langa lac diseara sa privesti Luna, si sa te incarci cu energia ei. Vino, caci ea te va astepta acolo, linistita si tacuta, mereu pentru tine. Acesta este leacul tau...
O iubire efemera, nu poate decat sa te inraiasca si mai rau. Cel pe care-l iubesti, nu este decat un muritor si nu stie ca si el poate deveni un copil al Lunii impreuna cu tine. In jurul sau roiesc pacatele si esenta binelui din rau este prea neimportanta pentru el, un simplu muritor.
E frig,dar desculta vei putea sa te apropii de mine, asa ca indura, indura, si vino la mine...