luni, 17 februarie 2014
miercuri, 22 ianuarie 2014
Ganduri
Ganduri amestecate declanseaza fiori uzi de pe sirea spinarii.
Intre agonie si extaz, timpul se comprima si ma arunca in zidurile ce nu le gasesc punctul slab sa ies, sa scap.
Ce este libertatea ? Ma intreb adesea, oare libertatea de care tot aud, este doar o scuza ?
Cu cat esti mai liber iti dai seama ca esti mai incarcerat. Limita poate sa existe sau poate sa nu, dar adevaratul sens al libertatii este ca intrebarea : " De unde venim ?". Te face curios si te sperie in acelasi timp pentru ca nu ai cum sa ii dai un raspuns.
Cautand echilibrul, te dezechilibrezi si mai tare. Incercand sa iti dai seama daca faci bine sau nu anumite lucruri, balanta se indreapta mereu spre opusul a ceea ce crezi.
Echilibrul este exact atunci cand esti inconjurat de haos.
Esti cel mai implinit cand esti singur in fata unei cesti de cafea si multumesti ploii pentru linistea ce ti-a adus-o.
Iti gandesti fiecare pas incercand sa desfaci nodul existentei tale, dar nu reusesti decat sa amesteci si mai tare firele.
Cuvintele sunt cenzura sufletului. Cuvintele scrise nu pot exprima intotdeauna adevaratele sentimente sau adevaratul sens, adevarata gravitate a ceea ce vrei sa transmiti.
[...]
Intre agonie si extaz, timpul se comprima si ma arunca in zidurile ce nu le gasesc punctul slab sa ies, sa scap.
Ce este libertatea ? Ma intreb adesea, oare libertatea de care tot aud, este doar o scuza ?
Cu cat esti mai liber iti dai seama ca esti mai incarcerat. Limita poate sa existe sau poate sa nu, dar adevaratul sens al libertatii este ca intrebarea : " De unde venim ?". Te face curios si te sperie in acelasi timp pentru ca nu ai cum sa ii dai un raspuns.
Cautand echilibrul, te dezechilibrezi si mai tare. Incercand sa iti dai seama daca faci bine sau nu anumite lucruri, balanta se indreapta mereu spre opusul a ceea ce crezi.
Echilibrul este exact atunci cand esti inconjurat de haos.
Esti cel mai implinit cand esti singur in fata unei cesti de cafea si multumesti ploii pentru linistea ce ti-a adus-o.
Iti gandesti fiecare pas incercand sa desfaci nodul existentei tale, dar nu reusesti decat sa amesteci si mai tare firele.
Cuvintele sunt cenzura sufletului. Cuvintele scrise nu pot exprima intotdeauna adevaratele sentimente sau adevaratul sens, adevarata gravitate a ceea ce vrei sa transmiti.
[...]
luni, 16 decembrie 2013
Un articol ce merita citit :)
http://www.totulpentrunoi.com/2013/12/iarta-ma-imi-pare-rau-te-iubesc-multumesc/
duminică, 15 decembrie 2013
Fact
Am asteptat cu nerabdare aceasta zi in care sa pot scrie liber despre intamplarile mele emotionale, intr-un mod direct, poate putin stangaci, nu intr-o poveste intortocheata, literara chiar.
Am ajuns la o concluzie de baza si sunt sigura ca cel putin 80 % dintre voi au experimentat-o si anume ca in momentul in care ai impresia ca faci o alegere gresita sau nu stii cum sa actionezi sau sa reactionezi, dar reflectezi asupra problemei, raspunsul apare ca o luminita de la capatul tunelului.
Ma simt iluminata, ma simt ghidata si in siguranta, stiind ca lucrurile astea se intampla cu un scop. Cand esti la un pas sa iei o decizie, de care nu ai nici cea mai vaga idee ca e buna, atunci apare. Poate sa se manifeste in orice fel, fie dai de un articol de care aveai nevoie, fie vezi pe cineva care experimenteaza ceea ce ai fi experimentat tu daca ai fi luat acea decizie, samd.
Nu pot decat sa fiu recunoscatoare si sper ca cei care vor citi aceasta postare, realizeaza ca nu sunt singuri si ca poate suferintele, temerile lor sunt doar momente de nesiguranta la care trebuie sa reflecteze si sa realizeze daca nu cumva problema este a lor si nu a celor din jurul lor.
Deciziile pe cale sa le luati, sa le ganditi foarte bine si matur.
Dupa experienta asta, nu pot sa spun decat MULTUMESC!! si NAMASTE ! '
Love !
Am ajuns la o concluzie de baza si sunt sigura ca cel putin 80 % dintre voi au experimentat-o si anume ca in momentul in care ai impresia ca faci o alegere gresita sau nu stii cum sa actionezi sau sa reactionezi, dar reflectezi asupra problemei, raspunsul apare ca o luminita de la capatul tunelului.
Ma simt iluminata, ma simt ghidata si in siguranta, stiind ca lucrurile astea se intampla cu un scop. Cand esti la un pas sa iei o decizie, de care nu ai nici cea mai vaga idee ca e buna, atunci apare. Poate sa se manifeste in orice fel, fie dai de un articol de care aveai nevoie, fie vezi pe cineva care experimenteaza ceea ce ai fi experimentat tu daca ai fi luat acea decizie, samd.
Nu pot decat sa fiu recunoscatoare si sper ca cei care vor citi aceasta postare, realizeaza ca nu sunt singuri si ca poate suferintele, temerile lor sunt doar momente de nesiguranta la care trebuie sa reflecteze si sa realizeze daca nu cumva problema este a lor si nu a celor din jurul lor.
Deciziile pe cale sa le luati, sa le ganditi foarte bine si matur.
Dupa experienta asta, nu pot sa spun decat MULTUMESC!! si NAMASTE ! '
Love !
miercuri, 11 decembrie 2013
Trial de divinitate
Daca ti-as spune ca am calatorit pe un Inorogo-pegasus prin tot Universul in mai putin de 3 secunde si m-am intors pe un curcubeu si am aterizat intr-o mare de sclipici in toate culorile, m-ai crede? daca ti-as spune si ca sclipiciul avea viata si striga non-stop "iubire" , "fericire" , m-ai crede ?
Daca ti-as spune ca asa ma simt de fiecare data cand imi fuge gandul la tine, ai incerca sa simti ce simt eu ?
Daca ti-as spune ca Big Bangul este creat din iubire, m-ai crede ? Big Bang-ul suntem noi, prin iubire.
Realitatea este distorsionata ca o calatorie psychedelica sau percep o realitate paralela, intre ce am fost, ce sunt si toate realitatiile viitoare.
Daca ti-as spune ca asa ma simt de fiecare data cand imi fuge gandul la tine, ai incerca sa simti ce simt eu ?
Daca ti-as spune ca Big Bangul este creat din iubire, m-ai crede ? Big Bang-ul suntem noi, prin iubire.
Realitatea este distorsionata ca o calatorie psychedelica sau percep o realitate paralela, intre ce am fost, ce sunt si toate realitatiile viitoare.
miercuri, 20 noiembrie 2013
Viata de paianjen
Tese panza toata ziua, de pe peretele ingalbenit de timp pana pe biblioteca prafuita, alegandu-si cu grija impletitura rezistenta la socuri, vibratii, etc. Mai precaut decat un om, as zice eu, care sta 'ntr-o casa ce sta sa cada. E ca un nomad care daca este asaltat isi muta panza(casa) de colo-colo. Omul si paianjenul fac parte din acelasi regn, iar asta ar trebui sa ii faca pe oameni sa-si intoarca privirile catre modul paianjenilor de viata.Este asemanator. Oamenii inloc sa evolueze se limiteaza la viata de paianjen, care nu vrea decat sa gaseasca un loc bun, de unde sa isi prinda prada usor sau se hraneasca cu putin sange sa supravietuiasca.Oamenii, asemenea paianjenilor se complac in situatii minimale, care nu necesita prea multa implicatie de niciun fel.(de la emotionala la fizica)
duminică, 3 noiembrie 2013
Abonați-vă la:
Postări (Atom)