vineri, 7 decembrie 2012

Sunday's fantasy ...


Si ma trezesc intr-o mega mahmureala, de aseara si realizez ca totul s-a legat de tine, din nou...

Ceaiul din ibric, sfaraie, uitat de mult pe aragaz.

 Turnand apa peste aroma trecutului, betisorul parfumat abia aprins se consuma incet-incet, emanand aroma de ambra.... sfinteste visele si amintirile placute ale mele, ale tale.... poate ale universului ....

Ma intorc, ca un vierme infasurat in patura, catre patul ravasit de vise, incercand puternic sa ignor starea ce imi creeaza aceasta imagine...

Ma asez si deschid cartea, acea carte de care sunt absolut sigura ca stii si tu.

Recitind fragmente din ea, imi dau seama ca eram o sfera de adevar, speriata de divin si de perfectiune. Am ales sa ne izolam, departe de bufonii lumii, dar am uitat sa ne gandim ca drumul catre supra-om nu se face stand izolati si uitand de noi..ci luptand cu imperfectiunea prin a trai alaturi de ea si a o intelege in final.

Timpul a fost prea scurt sa ne demonstreze ca nu aveam dreptate deloc si ca ne-am ars pana la temelii fiintele incercand sa facem totul perfect.... Tocmai ca, originalitatea si ceea ce ne facea pe noi un tot, perfect intru conceptia noastra consta tocmai in imperfectiunea totului nostru, .....atat de frumos.

"Toti suntem aici DOAR ca sa ne experimentam pe noi insine. Nimic altceva. Suntem parti din UNUL intr-un univers mental si holografic, care ne reflecta propriile noastre aspecte spre a le putea experimenta. Avem tendinta sa fim de multe ori furati de peisaje, impresionati de oameni, atasati de idei etc. si uitam esentialul: fiecare dintre noi si-a creat sansa experimentarii acestui aspect
 


 


joi, 22 noiembrie 2012

Hindi Zahra - At the same time



Hindi zahra- at the same time
Here comes the time
For my heart to heal the past
From now and then
There will be the good and the best
Oh when your eyes and mine
Can see the same
Our love could last
Should i follow you?

Yes i remember flowers
Sent in blue skies
And you with your sweet smile
With your sweet smile
Holding me tight

You told me give your self away
And i would buy yourself
Knowing that your touch could heal my heart
I should die
I should die in your arms right now
And give it all
Give it all to you

You're my precious memory
I'm getting down on my knees
All that i've got is love for you
I should die
I should die in your arms
Oh, love is so beautiful and cruel at the same time
At the same time, at the same time
Oh your love is beautiful and cruel at the same time good at the same time.

duminică, 4 noiembrie 2012

Nu uita de tine !

Am avut nesansa sa experimentez consecintele unei atitudini necorespunzatoare sufletului. Am invatat din aceasta ca fericirea vine din launtrul tau si ca mai concret, ai nevoie de mici indrumari pe care le poti aplica, constient fiind, de consecinte si de actiune in sine.

Am preluat acest mic set de reguli, as putea sa le spun, desi nu sunt reguli sunt doar reamintiri asupra a ceea ce trebuie sa faca fiecare individ spre realizarea sa spirituala, de pe antroposofie.ro

Sper ca va este, sau o sa va fie de folos, asa cum imi este mie.

Gândul just – Sâmbătă
Atenţie la reprezentări (gânduri). Nutreşte numai gânduri importante. Învaţă treptat să distingi în gândurile tale esenţialul de neesenţial, veşnicul de trecător, adevărul de o simplă părere. Când îi asculţi pe semeni încearcă să aduci în lăuntrul tău o deplină tăcere şi să renunţi, atât pe planul gândirii cât şi al sentimentelor, la orice aprobare, dar mai ales la orice judecată dezaprobatoare.
Judecata justă – Duminică
Chiar şi la cele mai neînsemnate acţiuni să te decizi numai pornind de la o cumpănire bine întemeiată. Orice acţiune negândită, orice faptă nesemnificativă să fie ţinută departe de suflet. Pentru toate să ai temeiuri bine chibzuite. Abţine-te neapărat de la acţiuni spre care nu te împinge un motiv important. Dacă eşti convins de justeţea unei hotărâri luate, să te ţii de ea cu fermitate lăuntrică. Aceasta e aşa numita judecată justă care nu trebuie să depindă de simpatie sau antipatie.
Vorbirea justă – Luni
Numai ceea ce are sens şi importanţă trebuie să iasă de pe buzele celui care tinde spre o dezvoltare superioară. Orice vorbire numai de dragul de a vorbi – de pildă pentru a omorî timpul – este dăunătoare în acest sens. Să fie evitat felul obişnuit de conversaţie în care se spun de toate alandala. Nu trebuie insă să te înstrăinezi de contactul cu semenii. Tocmai prin contact cu ceilalţi trebuie să se dezvolte vorbirea, încetul cu încetul, spre semnificativ. Spui şi răspunzi fiecăruia, bine judecat şi cumpănit în toate sensurile. Nu vorbi niciodată fără rost, dar bucură-te să poţi tăcea. Nu vorbi prea mult, şi totuşi nu fii zgârcit la vorbă. Ascultă mai întâi în linişte, apoi prelucrează.
Fapta justă – Marţi
Acţiunile exterioare să nu îi tulbure pe semenii noştri. Când eşti îndemnat să acţionezi din lăuntru (conştiinţa), cumpăneşte cu grijă cum ai putea să corespunzi în mod optim ocaziei spre binele general, spre fericirea durabilă a semenilor, pentru veşnic. Când acţionezi din tine însuţi – din proprie iniţiativă, cântăreşte în prealabil cât mai temeinic urmările modului tău de a acţiona.
Punctul de vedere just – Miercuri
Ordonarea vieţii. Trăieşte conform cu natura şi cu spiritul, nu te consuma în nimicurile exterioare ale vieţii. Evită tot ce poate aduce nelinişte şi grabă în viaţă. Nu te pripi, dar nici leneş să nu fii. Viaţa este un mijloc pentru a putea lucra, pentru a te dezvolta superior, şi acţionează în consecinţă.
Strădania justă – Joi
Fii cu luare aminte să nu faci nimic din ceea ce stă dincolo de puterile tale, dar nici să nu neglijezi ceva din ceea ce este cuprins în limita acestor puteri. Priveşte dincolo de cotidian, de momentan şi pune-ţi ţeluri (idealuri) ce stau în legătură cu îndatoririle cele mai înalte ale unui om, ca de pildă: să vrei să te dezvolţi în sensul exerciţiilor indicate, pentru a putea apoi să-i sfătuieşti şi să-i ajuţi cât mai bine pe semeni, chiar dacă în viitorul nu foarte apropiat. Cele spuse pot fi rezumate aşa: fă-ţi un obicei din toate exerciţiile precedente.
Memoria justă – Vineri
Străduinţa de a învăţa cât mai multe de la viaţă. Nimic nu trece pe lângă noi fără să ne ofere prilejul de a strânge experienţe folositoare pentru viaţă. Dacă am făcut ceva incorect sau imperfect, aceasta va fi un imbold ca pe viitor să facem lucruri asemănătoare în mod just sau desăvârşit. Dacă-i vezi pe ceilalţi cum acţionează, observă-i într-un scop asemănător, dar nu-i privi fără dragoste. Şi nu întreprinde nimic fără a-ţi îndrepta privirea către înapoi spre experienţe care-ţi pot fi de ajutor la hotărârile şi în acţiunile tale. Dacă eşti cu luare-aminte, poţi învăţa de la fiecare om, chiar şi de la copii. Acest exerciţiu se mai numeşte şi memoria justa, adică să-ţi aminteşti de cele învăţate, de experienţele făcute.
Rezumatul zilei – Zilnic
Priveşte din când în când în interiorul tău, măcar pentru 5 minute zilnic, la aceeaşi oră. Cufundă-te în lăuntrul tău, sfătuieşte-te cu grijă cu tine însuţi, verifică-ţi şi formează-ţi principiile de viaţă, recapitulează în gând cele ce ştii sau cele ce nu ştii, cântăreşte-ţi îndatoririle, reflectă la conţinutul adevăratului scop al vieţii, fii sincer nemulţumit în legatură cu greşelile şi imperfecţiunile tale, într-un cuvânt încearcă să descoperi esenţialul, statornicul, şi să-ţi propui în mod serios ţeluri corespunzătoare, legate bunăoară de virtuţile ce se cer dobândite. (Să nu cazi în greşeala de a crede că ai făcut ceva bine, ci să năzuieşti mereu tot mai sus, urmând cele mai înalte modele.)

vineri, 28 septembrie 2012

Început de toamnă




                

    
 Miliarde de frunze se aseaza ca o patura peste pamantul obosit, iar pardesiul si esarfa favorita le poti scoate din dulap si umbrela poti sa o iei de “brat” si sa fugi pe strazile pustii ale parcului zambind ca a venit toamna. Apoi sa te intorci in ceainaria unde sunetele imbietoare la vis, te anesteziaza impreuna cu mirosul ceaiului tau favorit.
           
    Lumina difuza si aerul dulceag imi aduc aminte de zilele ploioase ale copilariei cand mama imi pregatea cea mai delicioasa crema de zahar ars, iar tata venea zgribulit dar fericit de afara, sarutandu-ne fruntile de copii neastamparati.
             
  Arunc un ochi pe geam, cu ceaiul cald in mana si imi spun ca poate si tu ar trebui sa fii aici sa savurezi cu mine, aceasta toamna ce se vrea a fi cea mai melancolica toamna de pana acum.
Si de cat mister e inconjurat acest anotimp ! Inconjurat de instabilitate emotionala, dar care in final face sa rasara un zambet pe buzele cu aroma de toamna.

Intorc capul la sunetul pasilor tai si aud un “zambiti, va rog !“ 

By: MoonChild
Sursa: traiestezambind.ro

joi, 30 august 2012

Bucati de ceva...

Ti-am intrat in vis ca un implant defect si am gasit deznodamantul povestii intruchipate.
Am gasit tristete, urlete de durere, dar si iubire. Chip de lut, lasat la voia intamplarii, zambind la rasa sa de soare, lasa sa -i treaca prin pielea alba..prin suflet...

M-am oprit in mijlocul labiritului si am gasit o usa catre alt labirint. Am gasit plaga infipta adanc in carne..care emana psihotic miros de adio si placeri trupesti nedorite.... transcedentalul in care te afli nu-i decat o doza slaba de opium ce adera la plaga putrezita a constiintei tale...

In aburii intunericului tau, iti cauti echilibrul pierdut si regasit in prezenta drogurilor ce te duc pe drumul gresit.... Iluzia imginatiei tale lasa un semn si mai mare de intrebare catre stelele ce se afiseaza triumfator pe cer mereu aruncandu-ti momeala misterioasa... a nevoii tale nebune de intoarcere catre ele...

{...}

duminică, 1 iulie 2012

Khalil Gibran - profetul


Încrede-te în vise, căci în ele este ascunsă poarta spre eternitate.

Vorbeste-ne despre Iubire

Atunci Almitra zise: “Vorbeste-ne despre Iubire.”
Iar el isi inalta capul privind multimea, si o tacere adanca pogorâ peste toti. Apoi, cu o voce mare, incepu:
” Cand iubirea va face semn, urmati-i indemnul,
Chiar daca drumurile-i sunt grele si prapastioase,
Si cand aripile-i va cuprind, supuneti-va ei,
Chiar daca sabia ascunsa-n penaju-i v-ar putea rani,
Iar cand va vorbeste dati-i crezare,
Chiar daca vocea-i ar putea sa va sfarme visurile,
asemenea vantului de miazanoapte care va pustieste gradinile.
Fiindca, precum iubirea va incununa, ea trebuie sa va si crucifice.
Precum va face sa cresteti, ea trebuie sa va si reteze uscaciunile.
Precum ea se ridica la inaltimea voastra, alintandu-va ramurile
cele mai fragile care freamata in lumina soarelui,
Tot la fel va razbate pana in adancul radacinilor voastre,
Zdruncinand inclestarea lor cu pamantul.
Asemeni snopilor de grau, ea va secera.
Va treiera pentru a va descoji.
Va vantura spre a va curata de pleava.
Va macina pana la inalbirea fainii.
Va framanta pana ajungeti foarte supusi,
Ca apoi sa va harazeasca focului sau,
si sa puteti deveni painea sfanta la ospatul divin.
Toate acestea vi le va da iubirea, pentru ca, astfel,
sa va puteti cunoaste tainele inimii, si astfel sa deveniti
o parte din inima Vietii.
Dar daca, stapaniti de teama, veti cauta doar tihna si placerea dragostei,
Atunci e mai bine sa va acoperiti goliciunea si sa iesiti din treierisul iubirii,
Spre a va intoarce in lumea fara de anotimpuri,
unde veti rade, dar nu cu intraga voastra bucurie
si unde veti plange, dar nu in toate lacrimile voastre.
Iubirea nu se daruie decat pe sine si nu ia decat de la sine.
Iubirea nu stapaneste si nu vrea sa fie stapanita;
Fiindca iubirii ii e de-ajuns iubirea.
Cand iubiti, nu trebuie sa spuneti “Creatorul este in inima mea”
ci mai degraba “eu sunt in inima Creatorului”.
Si sa nu credeti ca puteti croi singuri drumul iubirii,
fiindca iubirea, daca o meritati, va va arata drumul spre ea insasi.
Iubirea nu are alta dorinta decat aceea de a se implini.
Dar daca iubesti si trebuie sa ai dorinte, fie ca ele acestea sa fie:
Sa te topesti si sa devii izvor ce susurul in noapte-si canta;
Sa cunosti durerea pra marii duiosii;
Sa fii ranit de intelegerea iubirii
Sa sangerezi de bunavoie si bucurandu-te,
Sa te trezesti in zori cu inima inaripata
si sa inalti multumire pentru inca o zi de iubire;
Sa te odihnesti la ceasul amiezii si sa cugeti la extazul iubirii;
Sa te intorci impacat acasa la ora amurgului;
Si apoi, sa dormi inaltand in inima o ruga pentru cel iubit,
iar pe buze un cantec de lauda.

(Kahlil Gibran – Profetul)

marți, 5 iunie 2012

Post serios


Gandesc ca fantezia mea nu a disparut in totalitate. Doar muzele au obosit. Ce pot sa fac, cand caut fericirea si in urechea acului ? Nu pot sa raman o ignoranta a ceea ce imi provoaca placere, dar nici la ceea ce imi provoaca durere, dezgust s.a .

Nu scriu de dragul de a scrie... scriu pentru ca fiecare picatura de post pe acest blog din fundul internetului, poate schimba viata cuiva sau poate recitind-mi propriile postari, descopar ceva nou... in mine, in poveste s.a.

Si cum un blogger ambulant ca mine nu poate ramane serios pana la capat, caci blogul meu nu-i decat o bucata de fantezie si iubire din sufletul copilului Lunii, care nu poate decat sa lase mesaje subliminale celor interesati cititori, o sa revin curand cu praful magic.

Nu caut faima si nici prestigiu. Daruiesc prin ceea ce sunt, prin scrierile mele daruiesc ceva. Ce ? Depinde de fiecare cititor ce vrea sa primeasca.

Nu am mai postat de multa vreme, sufletul meu ... inegrit de tutun... asteapta magie... probabil si tu cititorule astepti magie. O sa vina curand , curand :d

Trebuie sa gasesc cheita de aur ce dezleaga lacatul pus pe suflet... care nu vrea sa imi lase degetele sa se plimbe pe tastatura de unde scriu ... . Si nici destinul nu ma lasa sa postez pe blog cand am inspiratie in mijlocul multimii din oras.

Nu ma simt datoare sa dau explicatii.... doar provoc inspiratia ... cine stie ..poate reusesc ... urati-mi succes . ;)